Construcţii cu interes muzeistic

În patrimoniul statului român din anul 1919, uzinele de fier din Hunedoara au cunoscut în perioada 1927-1941 două etape de dezvoltare:
– prima, cuprinzând dezvoltarea sectorului de prelucrare, în special a fontelor, ce se realizează în perioada 1927-1937,
– şi a doua realizată între anii 1938-1941, în care este construită oţelăria Martin şi Laminorul 800 mm.

 

  • Halele oţelăriei Martin şi electrică executate între anii 1937-1940 în suprafaţă construită de 8500 mp., se află încă în exploatare (hala cuptoare şi turnătoria). Aceste hale au structură metalică, cu stâlpi şi ferme cu zăbrele cu acoperiş din plăci de beton armat, rezemate pe pene metalice şi luminatoare metalice. Structura echilibrată şi clară şi-au demonstrat în timp trăinicia. Pereţii exteriori au ca structură o paiantă metalică cu stâlpi şi rigle. Până la cota de cca. +6,0 m. pe această paiantă reazămă o zidărie cu sâmburi din beton iar peste această cotă elemente prefabricate din beton armat. Faţadele prezintă goluri izolate închise cu tâmplărie metalică. 
  • Halele laminorului duo reversibil de 800 mm. au fost executate în perioada 1935-1941. Acestea se desfăşoară pe trei deschideri avînd 19,2 m., 33,0 m. şi 24,1 m. şi sunt alipite în lungul halelor oţelăriei Martin, având o suprafaţă construită de 16300 mp. Structura halelor laminorului este metalică cu stâlpi, grinzi, ferme şi pane cu zăbrele cu acoperiş din tablă ondulată. Acoperişul este prevăzut cu luminatoare dreptunghiulare transversale şi cu luminatoare dreptunghiulare dispuse longitudinal pe deschiderea centrală. Aceste hale au fost extinse în anii 1955-1970 în aceeaşi soluţie constructivă.
    Paralel cu halele laminorului 800 s-a construit o hală nouă acoperindu-se un depozit deschis astfel încât peretele exterior dinspre nord al halei iniţiale a rămas ca perete de compartimentare.
    Hala laminorului 800, necesită unele consolidări, structura de rezistenţă a acestora având de suferit în timp, în urma unei exploatări intense şi aunor lucrări de întreţinere insuficente.
  • În afara halelor prezentate mai sus, hale cu pondere importantă în nucleul vechi al C.S.H., în această incintă se consideră interesant de semnalat construcţia fostei centrale electrice, aferentă sectorului energetic al vechii uzine de fier. Această hală, cu o arhitectură industrială interesantă, executată din zidărie cu stâlpi , arce şi bolţi din beton armat, mai poartă pe fronton anul construcţiei – 1915. Din păcate, prin lipsa de utilizare, construcţia se află în stare de abandon şi ruină, deşi structura pare încă sănătoasă. Credem că prezintă interes găsirea unei utilităţi şi prezervarea acestei hale, o construcţie cu multiple calităţi atât în ce priveşte utilitatea ei cât şi mărturia de arhitectură industrială de început de secol.
  • O altă construcţie industrială scoasă în prezent din circuitul tehnologic, care prezintă un cert interes tehnico-istoric, de data aceasta în afara incintei combinatului dar care la vremea sa a servit producţia acestuia – este furnalul de la Govăjdia, construit în anul 1806. Hala aferentă acestuia, în stare precară, este construită din pereţi portanţi de zidărie, acoperiş cu structuri metalice, ferme cu zăbrele cu pene şi rigle pe care reazemă de eternite, constituind învelitoarea, actualmente serios deteriorată.
  • sursa: cimec

    Un comentariu

    1. Interesant post. O sa incerc sa citesc cat mai multe. Continua tot asa ! Alex


    Comments RSS TrackBack Identifier URI

    Lasă un comentariu