Industria extractiva si metalurgica

Industria extractivă a minereurilor feroase și metalurgia

Materiile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier.
Cele mai mari cantități se extrăgeau din minele Ghelari și Teliuc, din estul munților Poiana Rusca, iar in cantitati mai mici, la Ocna de Fier în Munții
Dognecei…Cu toate acestea, rezervele naționale erau insuficiente. La fabricarea fontelor și a oțelurilor speciale, de calitate superioara, în
siderurgie se mai folosește manganul, vanadiul, cromul etc.
Dintre acestea, țara noastră dispune de rezerve mai însemnate de mangan.
In afara de minereuri, siderurgia mai utilizeaza combustibili, necesari la
topirea minereurilor.
Cel mai frecvent folosit este cocsul metalurgic ce se obtine din huila.
Productia noastra de cocs metalurgic, realizata din huila provenita din
bazinul Petrosani, era insuficienta pentru acoperirea necesitatilor nationale
si de aceea se importa in mare parte.
La combinatul siderurgic de la Hunedoara erau in functiune furnale, otelarii
si laminoare, o fabrica de aglomarare a minereurilor, o statie de granulare a
zgurii de furnal, o uzina cocsochimica si o termocentrala. Combinatul se
aproviziona cu minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) si
partial din import.
Calan, langa Hunedoara, producea fonta de turnatorie de buna calitate.
Avea  si uzina de semicocs, care utiliza huila din estul depresiunii Petrosani,
slab cocsificabila.
Combinatul siderurgic Resita produce fonta, oteluri de calitate superioara si
laminate. Aici se afla si o uzina de cocs, care functiona pe baza carbunelui
de la Anina. Intre cele doua razboaie, Resita devenise cel mai insemnat
centru metalurgic al tarii. Minereurile de fier proveneau din minele de la
Ocna de Fier din apropiere, dar mai ales din import.
Pe versantul de sud-vest al muntilor Poiana Rusca, la Otelu Rosu se realiza
otel si laminate, pe baza fontelor provenite de la Hunedoara.

Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa

Zacaminte cuprifere s-au exploatat la  Baita si Deva, in judetul Hunedoara.
Intre exploatarile mai noi erau cele de la Moldova Noua si Sasca Montana,
in judetul Caras-Severin, si cele de la Rosia-Poieni, in judetul Alba.
Extractia industriala si prelucrarea metalului se facea printr-un proces
tehnologic complex la Zlatna si Rosia-Poieni.
Plumbul se extragea din  Ruschita (muntii Poiana Rusca) si Muncelu Mic.
Metalele auro-argentifere.
Aurul este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Dacii il exploatau inainte de
ocupatia romana. Podoabele lucrate de ei erau vestite.
In perioada daco-romana, exploatarile au luat o si mai mare dezvoltare, cu
deosebire in Muntii Apuseni, cu centrul la Zlatna.
Cea mai importanta regiune pentru exploatarea minereurilor
auro-argentifere se afla in Muntii Metaliferi, intre Valea Ariesului
si cea a Muresului.
Principalele mine erau cele de la Crişcior-Brad, Roșia Montana, Baia de
Arieș, Bucium, Sacarâmb, Băița s.a.
În aceleași regiuni se exploata și argintul. Obținerea și rafinarea
metalului se făcea la Zlatna.
Metalele rare se găsesc în rezerve cu totul reduse, răspândite cu deosebire
înMunții Apuseni. Amintim între acestea mercurul, exploatat în minele de la Izvorul Ampoiului (jud.Alba), apoi molibdenul si wolframul (numit și tungsten), la Băița (jud.Bihor), ca și în alte părți.

Un comentariu

Comments RSS TrackBack Identifier URI